Asfintit

Privirea mea se intreapta catre asfintit
In directia in care privesc eu plictisit,
O lacrima se prelinge de pe halba,
O ce buna-i berea cu spuma dalba.

Eu fiind singur rece si indurerat,
Ca speranta mea, s-a luat si a plecat,
De a mai vedea un asemena asfintit
Si de a mai fi asa deplin de plictisit.

Aceasta scurta vreme ma incanta,
Ca si o bere rece care ma infrupta,
O aluna sparta intre dinti,
Caci am fost toti oameni cuminti.